Opera Omnia
Publications
Public Presentations
Curiculum Vitae
Conferences
Awards
Practice
Grad didactic: Şef lucrãri dr.
Titular la:
Facultatea de Medicinã -
UOC
Email:
alinamartinescu@yahoo.co.uk
Web: _____

Comisia: Viaţã în univers
Din fericire, religia a trecut de la poziţia rigida care respingea categoric orice idee din afara interpretãrilor divinitãţii impuse de biserica, la o atitudine mult mai permisivã si prin apologia înţelepciunii divine este cea care reuşeşte sa echilibreze balanţa, temperând entuziasmul oamenilor de ştiinţã, care "îmbãtaţi" de mirajul noilor descoperiri au tendinţa sa uite de respectarea principiilor morale.
Ştiinţa, prin salturile sale uluitoare, a ajuns în preajma unor adevãruri periculoase pentru existenţa umana. De aceea este necesar un "arbitru" moral. Tocmai aici religia ar trebui sã sugereze moduri în care va trebui folositã cunoaşterea nãscutã din ştiinţã şi în nici un caz sã impunã adevãruri imposibil de demonstrat.
Dezvoltarea extraordinarã a geneticii moleculare - determinatã de noile tehnologii ale ADN-ului recombinant, de Proiectul Genom Uman (HGP) şi de aplicaţiile lor în cercetarea ştiinţificã şi practica geneticii clinice - a crescut nivelul de anxietate privind folosirea cunoştinţelor în mod judicios şi responsabil PENTRU îmbunãtãţirea sãnãtãţii, reducerea suferinţei şi apãrarea demnitãţii umane şi NU în detrimentul individului, familiei sale şi societãţii.
În a doua jumãtate a secolului XX s-a produs o revoluţie în reproducerea umanã graţie unor tehnici biomedicale: contracepţia, fecundarea in vitro şi procrearea asistatã, diagnosticul prenatal şi preimplantatoriu. Pentru prima datã în istoria umanitãţii omul intervenea direct în procesul reproducerii; acest lucru a generat firesc confruntãri între diferite concepţii - filozofice, religioase, sociale - despre viaţa umanã: dreptul femeii sau cuplului la procreare (dreptul de a avea un copil) versus dreptul la viaţã al viitorului copil (care atribuie embrionului drepturile unei persoane).
În diversitatea opiniilor existã totuşi un consens: necesitatea de a respecta şi proteja viaţa umanã , chiar de la începutul ei, ce derivã din "dreptul la viaţã al oricãrui individ" proclamat în Declaraţia universalã a Drepturilor omului la ONU, în 1948 (reluat în constituţiile tuturor ţãrilor democratice).
Genetica umanã deschide noi perspective de înţelegere, dar omenirea ar trebui sa dea dovada de maturitate folosind informaţiile ştiinţifice prin prisma înţelepciunii divine.
Ovidius University
of Constanta
MARTINESCU Alina
MORE ABOUT US
CONTACT US
EVENTS
PROJECTS
RESEARCH
PEOPLE
FAQ
Membru

Specialitate: geneticã
Research Center on the Dialogue between Science & Theology (RCDST)
© 2013 RCDST. Ovidius University of Constanta
AQ: Cum decidem între bine şi rãu?

Ştiinţa şi Religia sunt douã exemple ale dorinţei omului de a cunoaşte adevãrul, dar existã o diferenţã semnificativã între modul de cãutare a adevãrului ştiinţific si cel al adevãrului religios. De-a lungul timpului, ştiinţa şi religia au fost in conflict datorita ipotezelor si concepţiilor diferite pe care le promovau.